Republica Moldova ar urma să aibă 273 de primării în loc de 898 și trei regiuni (Nord, Centru și Sud) în locul celor 32 de raioane. Noua hartă administrativ-teritorială a fost prezentată joi, 8 octombrie, de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu. UTA Găgăuzia și cele trei municipii de nivelul doi rămân. Reforma ar urma să fie aplicată odată cu alegerile locale din 2027.
Obiectivul nostru este să avem primării mai puternice, primării care au mai multe resurse, primării care au echipe mai mari și specializate, primării care pot să dezvolte proiecte, să facă achiziții publice complexe, să facă planificare teritorială și să poată să ofere cetățenilor servicii publice de calitate.
Propunerea vine după consultări începute în ianuarie. Potrivit Guvernului, au avut loc peste 2.000 de discuții și ședințe cu aleși locali și funcționari și 1.269 de consultări cu cetățenii, la care au participat peste 115.000 de oameni. În procesul de amalgamare, 788 de primării au adoptat 1.226 de decizii.
Primari puternici, primării slabe
Argumentul principal al Guvernului este fragmentarea: 87% dintre primării au sub 3.000 de locuitori. Între 2014 și 2024, populația acestor primării a scăzut cu 33%, în timp ce în localitățile cu peste 10.000 de locuitori a crescut cu 36%. Iar din zece familii care nu au apă și canalizare, opt locuiesc în primării cu mai puțin de 3.000 de locuitori.
În Republica Moldova, cum am spus de mai multe ori, avem primari puternici, dar acești primari puternici activează în primării slabe.
Prin unire, primăriile își adună banii și oamenii. În loc de câte un contabil, un perceptor și un secretar în fiecare sat, noua primărie ar putea angaja specialiști care lipsesc acum: în proiecte, achiziții publice sau planificarea teritoriului.
Cât costă o primărie mică
În 2025, bugetele tuturor primăriilor au însemnat aproximativ 9% din PIB. Cheltuielile administrative înghit în medie circa 30% din aceste bugete, față de 13–15% în țările din Balcani, potrivit datelor prezentate de Buzu. Și cu cât primăria e mai mică, cu atât administrarea ei costă mai mult pe fiecare locuitor:
- media pe țară: 1.138 de lei pe locuitor pe an;
- primăriile cu sub 500 de locuitori: 3.147 de lei;
- primăriile cu până la 1.000 de locuitori: 2.039 de lei;
- primăriile cu peste 3.000 de locuitori: 763 de lei.
Ce rămâne în sat
Guvernul promite că serviciile nu pleacă din localitățile care nu vor mai avea primărie proprie. Acolo va activa un reprezentant al primarului, iar oamenii vor putea cere certificate, adeverințe sau audiențe fără să meargă în alt sat.
Toate serviciile, grădinița, școala, Centrul medicilor de familie, toate vor rămâne pe loc. Casa de cultură, teren sportiv și așa mai departe. Ceea ce unim noi este puterea și capacitățile administrative
Cetățenii nu trebuie să meargă la noua primărie. Pentru ce să meargă acolo? Certificatul, indemnizația, impozitele, tot acolo o să rămână la ei în localitate
Primării de trei ori mai mari
Populația medie a unei primării (fără Chișinău, Bălți și Găgăuzia) ar crește de la 1.916 la 6.758 de locuitori. Buzu spune că cifra e peste media europeană, dar „rezonabilă”, iar analiza alegerilor locale din 2019 și 2023 nu a arătat o legătură directă între mărimea localității și prezența la vot.
Cele cinci primării care cresc cel mai mult:
- Cantemir: de la 2.680 la 17.142 de locuitori;
- Leușeni (Hâncești): de la 1.204 la 7.729;
- Mărculești (Florești): de la 1.039 la 5.509;
- Viișoara (Glodeni): de la 929 la 4.976;
- Sărăteni (Hâncești): de la 555 la 4.583.
Unele primării noi vor aduna multe localități: la Călărași se unesc 18 primării, la Șoldănești 15, la Nisporeni 14, la Rezina 13, iar la Cantemir 12.
Peste 4,2 miliarde de lei pentru proiecte
Primăriile care s-au unit de bunăvoie primesc un stimulent pentru dezvoltare de 3.000 de lei pentru fiecare locuitor. Cele mai mari sume: Ungheni – 150 de milioane de lei, Călărași – 110 milioane, Orhei – 79 de milioane, Rezina – 78 de milioane și Râșcani – 66 de milioane. Proiectele finanțate astfel depășesc în total 4,2 miliarde de lei; ele ar urma să fie aprobate până la sfârșitul anului și implementate din 2027.
Guvernul mizează și pe banii europeni din Planul de creștere economică, inclusiv noua tranșă de 157 de milioane de euro de la UE. Pentru drumuri, iluminat, apă, canalizare sau gestionarea deșeurilor, primăriile trebuie însă să aibă cine scrie și implementa proiectele.
Noi trebuie să fim pregătiți să avem proiecte, să fim competitivi și să avem capacitatea de implementare a acestor proiecte
Trei buletine de vot în 2027
La alegerile locale din 2027, alegătorii vor primi trei buletine: pentru primar, pentru consiliul local al noii primării și, pentru prima dată, pentru consiliul regional. Consilierii regionali, aleși pe liste de partid sau ca independenți, vor vota apoi președintele și vicepreședinții regiunii.
Regiunile nu vor mai administra școli, oficii ale medicilor de familie sau alte bunuri publice; acestea trec la primării. Rolul lor va fi dezvoltarea regională și proiectele comune, inclusiv cele transfrontaliere.
Fiecare își poate verifica satul pe hartă
Guvernul a lansat harta interactivă primariiputernice.gov.md, unde poți căuta după numele localității sau al primăriei. Harta arată din ce primărie și regiune vei face parte, ce localități intră în ea și câți locuitori va avea. Merge și pe telefon, iar datele pot fi descărcate.
Ce urmează
Noua hartă nu intră în vigoare imediat. În zilele următoare, Guvernul va prezenta primul pachet de legi, care va fi pus în consultare cu societatea civilă, fracțiunile parlamentare, partidele extraparlamentare și primăriile vizate. Urmează o rundă de consultări în fiecare raion, apoi proiectele merg la Guvern și în Parlament.
Până la alegerile din 2027, primăriile actuale funcționează cu hotarele și bugetele de acum. În paralel, Guvernul pregătește propuneri ca o parte mai mare din banii generați de economia locală să rămână în comunități, inclusiv bani care mergeau până acum la raioane.
Opoziția nu e convinsă. Deputatul PSRM Grigore Novac a spus că nu e clar cum va funcționa reforma în practică și a numit-o „mare harbabură”, scrie Unimedia.
Unde a ajuns reforma
Până la 31 august, 561 de primării (63%) au încheiat amalgamarea voluntară, iar în septembrie a început faza obligatorie pentru alte peste 250 de comunități. Ținta este ca, după alegerile din 2027, nicio primărie să nu aibă sub 3.000 de locuitori, amintește Moldova 1.
Nu este prima reorganizare a țării. La sfârșitul anilor '90, cele 40 de raioane au fost transformate în zece județe, dar în 2001, după venirea la putere a Partidului Comuniștilor, sistemul a fost desființat și Moldova a revenit la raioane.
